Vezi cine a câştigat telefonul Nokia 2220 slide


Numărul extras a fost 4

Numărului 4 îi corespunde blogului:

Un blog altfel http://unblogaltfel.wordpress.com/2011/02/24/particip/

Probleme semnalate de Blidaru

un sidebar “prea plin” –rezolvat

in header este trecut numele blogului, iar in subtitlu adresa lui ( care nu era necesara)– cât de curând

bannere necentrate – le-am adus la aceeaşi mărime:P

Probleme semnalate de Abonament la Psihiatru

nu are sugestii doar cuvinte de laudă.

Probleme semnalate de Fraguţa

fotografia de la legitimaţie nu mai este de actualitate (ca şi legitimaţia care a expirat)-rezolvat

Sfatul meu pentru acest blog şi pentru autorul lui este ca să îşi îndrepte această furie numai către lucruri care merită.-rezolvat :))

Probleme semnalate de Un blog altfel

are cam multe bannere care nu permit incarcarea paginiirezolvat

inclusiv sigla lui trebuie schimbata pentru ca este cam “prafuita”-aşa cum este ea reprezintă un simbol. odată definită trebuie păstrată:P

tema site-ului ar trebui la fel schimbata-sper ca pe viitor să o schimb

nu imi place ca isi pune bannerul pe toate pozele(da urat), mai bine ti-ai pune linkul site-ului intr-un colt-nu renunţ la  watermark atâta timp cât furtul e la el acasă iar decupajul este sport naţional.

ii propun sa scrie mai des articole, cam 2 pe zi ar fi perfect pentru a nu isi pierde cititorii –decât 2 pe zi şi proaste mai bine unu la 2 zile dar mai puţin prost:))

senzational si exclusiv suna cam otv-ist– se mai întâmplă, o să le evit

Probleme semnalate de Florentin Deac

lipseşte virgula din crez: „Iert, dar nu uit”-rezolvat, mulţumesc

tot o virgulă mă supără şi la modul de afişare: 630,906 vizite.-aşa e de la tata wordpress:P

locul unde se pun ghilimele, dacă tot ţinem la limba română, eu zic să renunţăm să le punem ca americanii- pfff, urmează să le modific în următoarele zile

Probleme semnalate de Krystyana

nu are sugestii doar cuvinte de laudă. Mulţumesc

Multifuncţională umană: Citeşte,tastează,fumează şi un sandwich împachetează


Mă duceam liniştit spre casă când deodată computerul de bord mi-a semnalat o problemă destul de gravă. Îmi era extrem de foame şi nu mai era timp de amânat, aşa că am hotărât să întru într-un fel de fast-food. Aici aveau tot felul de mâncăruri şi chiar te atrăgeau cu un suc gratis la orice produs cumpărat. Totul bine şi frumos, am primit sandwich-ul şi m-am pus pe mâncat. Doar că la un moment dat îl văd pe angajat că îşi aprinde relaxat o ţigare şi că începe ba să citească ziarul ba să dea sms-uri la nu ştiu cine. Asta nu ar fi marea problemă dacă după ce ai terminat, te-ai spăla frumuşel pe mâini şi doar atunci să te reapuci să prepari altă comandă. Dar nuuuuu, aici totul este la standarde europene după cum vine: Aprinderea ţigaretei şi întreţinerea ei caldă, deschiderea ziarului, scoaterea telefonului din buzunar şi butonarea lui minute-n şir dar şi preluarea altei comenzi şi prepararea ei cu mâinile binenţeles murdare. Ştim bine că tastatura telefonului, ziarul sau ţigarea conţin foarte mulţi microbi care pot fi transferaţi uşor în produsele vândute. Dar ce contează atâta timp cât vânzarea merge şi ţigaretele din pachet scad drastic. Apoi, la doar două minute după ce şi-a terminat ţigarea a venit un  tip care cică a dat comandă de cinci sandwich-uri cu diferite componente doar că, ţârguiala de pe comandă nu se potrivea deloc cu cea din pungă. Astfel angajatul multifuncţional a rămas frumuşel cu marfa nevândută. Eeeee nu nu, nu e chiar aşa. A luat telefonul şi a sunat la aprovizionare şi a zis: “Zbăi nu mai aduşeţ ce v-am zâs. Am şinş pi care li vând eu”. Deci, prin urmare le vinde el cumva, e descurcăreţ băietu. Totuşi ruşine pentru faptul că afumă atât clienţii cât şi mâncarea pe care o vinde la oameni. Şi dacă zic că era şi moldovean o să îmi umpleţi blogul cu comentarii. Dar ăsta este adevărul.

Pro Gsm face magie “Pocus pocus dispărutus cartelus abia văzutus”



Astăzi o să vă vorbesc despre o întâmplare extrem de comică. În urma achiziţionării unui telefon de la un partener orange, trebuia să primesc o cartelă de 4 euroi cadoooo. Pentru că “cică” nu o aveau pe stoc mi-a spus să revin pe joi. Am cumpărat telefonul Marţi şi nu era o problemă mare cele două zile de aşteptare. Menţionez că nu stăteam eu în cartela aceea dar dacă e cadoooo e a mea, e dreptul meu la ea. Bun, numai că Joi am ajuns la prea profesionistul magazin şi prea mare partener Orange unde am fost amânat pe ziua de Luni sub pretextul că marfa nu a sosit. Bun, orice om normal ar fi zis: “Băi se mai întâmplă, lasă că luni o primeşte SIGUR”. Da da vezi să nu, mă duc Luni şi sunt din nou amânat pentru Miercuri sub aceelaşi pretext.

Hellllooo tipuuuuuuu cu marfa ce faci?Dormi??????Hai măi cu marfa la magazin că aşteaptă lumea după tine aiurea. Mă duc Miercuri şi ce să vezi, supriză mondială, tipul cu marfa tot nu a ajuns şi sunt din nou amânat pe Joi sau Vineri. Iritat şi sătul de atâtea drumuri, nu percep o înfrângere. Nu pentru credit ci pentru responsabilitatea magazinului şi a operatorului de telefonie. Am zis: “Dacă fraieresc ăştia zece ca mine domni se fac, credit fără număr”. Zic, nu mai aştept eu până Vineri şi mă duc peste ei Joi.Mă duc, wow altă persoană la pupitru iar când întreb de cartelă se face se uită printre alte cartele şi zice: “Nu-i aici, stai să verific pe la orange etc etc, mailuri şi răspunsuri întârziate”. După vreo cinci minute zice: “Cartela ta e la mine acasă” dar eu ferm :“Cum acasă la tine?” iar el la fel de liniştit: “Cartela ta e la mine acasă la Sebeş şi numai Sâmbătă mă duc după ea”. Zic “Sâmbată sigur?” dar el :”Da Da ,dă-mi şi un număr de telefon să te sun”.Dau numărul de telefon şi plec.Mă gândeam: “Ăsta sigur a vorbit de pe creditul meu cu mămica lui prin străinătate că altfel nu ar avea ce căuta cartela mea la el acasă”. Mă duc acasă şi sun la orange să clarific situaţia.Duduia de acolo a zis că eu trebuia să primesc cartela în momentul cumpărării telefonului şi nu trebuia să mă tot duc eu pe la magazin. A mai afirmat şi că aveam drept de folosire imediat şi că trebuie să ajungă cartela urgent la mine. Închid şi aştept, ce naiba să fac, aştept până Sâmbătă dimineaţa.Sâmbătă văzând că nu mă sună nimeni merg spre magazin. Îmi zic ofuuuu şi tipu începe să caute cartela. O găseşte după vreo două minute şi mi-o dă aşa ezitant. Zic un mulţumesc şi plec. Calculaţi voi câte drumuri am făcut din cauza lor!!!Morala: „Aveţi mare grijă la partenerii Orange, o să vă fure pe faţă dacă nu insistaţi.

Expoziţie Homo Sapiens Digitalis


omul digital la calculator
omul digital la calculator

Art Café a găzduit vineri 16 Aprilie o expoziţie organizată de trupa artistică „Speculum” care a vrut să arate impactul tehnologic asupra oamenilor dar şi consecinţele acesteia.

Personajul principal este Homo Sapiens Digitalis care este o specie dependentă de tehnologie.Puteţi să vedeţi cum trăieşte,cu ce se îmbracă,ce mănâncă şi ce nivel de inteligenţă prezintă.Această specie tot mai des întâlnită în rândul tinerilor are creat un habitat special plin de tehnologie,suc cola şi chipsuri.Dependentul de lumea digitală răspunde la telefon toată ziua,scrie mesaje pe messenger sau işi face conturi pe facebook sau twitter.Orele destinate odihnei sunt inexistente,această specie având o autonomie foarte mare.El nu răspunde la nici un fel de stimul şi este complet rupt de lumea reală dar există un gardian care îl poate face să execute câteva comenzi.Un tur durează aproximativ 15 minute iar publicul îi poate adresa anumite întrebări exponatului.Dacă nu poţi ajunge să-l vezi pe omul digital atunci intră şi socializează cu el pe messenger,id lui este : hsdigitalis.Expoziţia a avut loc între orele 11-19 pe Str. G-ral Magheru, nr. 45.A

mediul lui
mediul lui

Controlor reîncărcabil


controlor
controlor

Astăzi vă voi povesti despre un controlor reîncărcabil, care mai bine de o oră a încercat să îşi bage nişte credit amărât pe un jaf de telefon.Urc în tren şi aştept să pornesc în plictisitorul drum Sebeş-Sibiu când deodată apare nea controlor nervos butonând la telefon.Se aşează paralel cu mine şi tot încearcă să bage codul de reîncărcare.La un moment dat a început să citească codul tare, ca şi cum îl dicta la cineva.Mă gândeam, pfffff ce tare dacă aveam cartelă scriam codul de reîncărcare şi pac aveam credit.Tipu greşea ba codul ba numărul unde să reîncarce, aşa că am mers cu trenul în acordul mesajelor care îi spuneau “Codul de reîncărcare este greşit” sau “Numărul format nu este în serviciu”.La un moment dat am zis în sine, frate eu îţi sparg telefonul de cap, nu mai pot de la atâtea beep-uri.Du-te acasă şi bagăl în priză la încărcat, măcar aşa ştii sigur că se încarcă şi începe şi tu frate să mai controlezi bilete că multă lumea a urcat şi mai multă a coborât.Mă ofer politicos gen: “Ştiu eu să vă reîncarc telefonul” Atunci pe loc, faţa controlorului s-a luminat, îmi dă telefonul şi îmi întinde şi foaia de reîncărcare.Într-o milisecundă am vrut să zic: “AAAA, aia nu mi-o tre, îl ştiu deja din cap” dar m-am abţinut.În nici 30 de secunde îi încarc la săracul om telefonul, îmi mulţumeşte politicos şi doar atunci pleacă prin vagoane să verifice biletele când trenul era deja aproape de destinaţie. Iată o nouă şmecherie “Cum să scapi de naş, te faci că pierzi o foaie de reîncărcare prin tren şi ai pace până la destinaţie”

controlor
controlor