
Se merge la una bucată licitaţie, se alege una bucată firmă, se montează una bucată schelă şi se începe una bucată lucrare de izolare termică. De ce am tot repetat ca prostul “una bucată”? Ca să te lămureşti, vezi poza de la final:)) Astfel firma care efectua izolarea termică nu s-a obosit să monteze o plasă de protecţie pentru a nu permite gunoiului să ajungă în spaţiul verde şi chiar pe drum. Astfel polistirenul, uşor ca naiba, zbura liniştit în voia vântului. Pe iarbă, pe trotuar, pe drum şi pe oameni. Da ce, ei să nu se murdărească? Din când în când, din cauza”profesionalismului” de care au dat dovadă muncitorii, mai cădea cam de la doi, nişte ciment cadou. Nuuuu, nu ciment tare. Moale tată. Ca o balegă cădea pe trotuarul aglomerat. Singurii care făceau curat, erau câtiva porumbei. Ce să facă ei de frig? Ciocăneau la ce apucau.